XIII - Priponit from XIV by Solomonar

Înăuntrul soarelui
arama feţei topeşte

Răsturnat
Îngheţat
Priponit
Alb

Când am pornit
Spre cerul cel brăzdat
De mâna omului
Năvodul s-a deschis

Am vrut să scap
De jug să mă dezleg
Ţăruşul inimii
În gângurit tradus
Lumea mă ţine legat de gleznă
Pământul m-a-nghiţit
Soarele curge pe creasta umbrită
Mă ascund după sfârşit

Veacuri şi veacuri am fost priponit
În van umbra mea pe pământ odihnitu-s-a
Sângele-a cântat

Sute de ierni cuşca asta ţinutu-m-a
Şi am promis să scap
Ia-mă de mână
Când mă zbat

În talpă plâng cuie
În palme venin
Sub limbă o lamă
Cu gust de pelin
Spre soare mă urc
C-un pumnal desfăcut
În gâtlej răstignind
Ce a mea e durerea

Am vrut să scap
De jug să mă dezleg
Ţăruşul inimii
În gângurit tradus
Lumea mă ţine legat de gleznă
Pământul m-a-nghiţit
Soarele curge pe creasta umbrită
Mă ascund după sfârşit

Răsturnat
Îngheţat
Priponit
Alb

Culcuşul în soare mi-am făcut
Unde toţi o să ardă
Nimeni nu mă poate prinde
O să murim amândoi

Am vrut să scap
De jug să mă dezleg
Ţăruşul inimii
În gângurit tradus
Lumea mă ţine legat de gleznă
Pământul m-a-nghiţit
Soarele curge pe creasta umbrită
Mă ascund după sfârşit

• Atmospheric Black Metal
• Metal
• avantgarde
• Sibiu